16 dec. 2018

Meditații vesele (sub formă de teste-grilă) la limba și literatura română, 4

Lesser Ury,
Unter den Linden mit Blick auf das Branderburger Tor

                              motto: Umorul este la fel de inefabil ca poezia. Prin urmare, unii se vor amuza, alții nu, dar există șansa să-nvețe toată lumea câte ceva.

G. Bacovia, Rar

Singur, singur, singur,                 Tremur, tremur, tremur,
Într-un han departe –                  Orice ironie
Doarme și hangiul,                       Vă rămâne vouă –
Străzile-s deșarte,                         Noaptea e târzie,
Singur, singur, singur...               Tremur, tremur, tremur...

Plouă, plouă, plouă,                     Veșnic, veșnic, veșnic.
Vreme de beție –                          Rătăciri de-acuma
Și s-asculți pustiul,                       N-or să mă mai cheme –
Ce melancolie!                              Peste vise bruma,
Plouă, plouă, plouă...                   Veșnic, veșnic, veșnic...

Nimeni, nimeni, nimeni,              Singur, singur, singur,
Cu atât mai bine –                         Vreme de beție –      
Și de-atâta vreme                           I-auzi cum mai plouă,
Nu știe de mine                              Ce melancolie!
Nimeni, nimeni, nimeni...            Singur, singur, singur...


1.  Nu știi sigur care este sensul următoarelor cuvinte din prima strofă (și trebuie să intri pe dexonline):
a. singur, departe; b. han, deșarte; c. doarme, străzi; d. le știu pe toate.

2. Sinonimul contextual al cuvântului „singur” este:
a. solidar; b. părăsit; c. temerar; d. solitar.

2. Antonimul sinestezic al cuvântului „pustiu” este:
a.vacarm; b. tăcere; c. gol; d. plin.

3. Alt sinonim al cuvântului „pustiu”, mai neașteptat decât cel de la exercițiul 2, este:
a. dragostea; b. singurătatea; c. ploaia; d. zădărnicia.


4. Pauza marcată de puncte de suspensie are legătură cu faptul că:
a. poetul ne lasă să ne mai gândim și noi la ce vrea să spună; b. la Bacovia apar frecvent asemenea pauze, monologurile lui lirice creează mereu impresia că e o povară să spună ceva, fiind fără niciun rost; d. punctele de suspensie marchează un enunț neterminat, care necesită diverse deducții și completări; d. punctele de suspensie de la fiecare sfârșit de strofă lasă impresia că fiecare cuvânt din versul-refren s-ar putea scrie/rosti la nesfârșit.

5. Se dă următoarea poezie inexistentă:
Singur, singur, singur...
Plouă, plouă, plouă...
Nimeni, nimeni, nimeni...
Tremur, tremur, tremur...
Veșnic, veșnic, veșnic...

Este sau nu mai aproape decât poezia Rar de Bacovia de idealul mallarméan al poeziei care nu descrie/numește nimic, doar sugerează tot felul de lucruri, care de care mai neclare?

a. nu, pentru că patru cuvinte din cinci numesc niște lucruri pe care le cunoaștem foarte bine; b. da, pentru că propozițiile nu sunt întregi; c. nu, pentru că între ploaie și veșnicie nu e nicio legătură; d. da, pentru că punctele de suspensie ne lasă să ghicim tot felul de lucruri.

6. Câte versuri se repetă?
a. 5;  b. 6; c. 7; d. 8.

7. E bine că se repetă?
a. da, pentru că ploaia de toamnă-iarnă e o repetiție prelungită și exasperantă; b. nu, e plictisitor; c. da, pentru că Verlaine a cerut „De la musique avant toute chose”; d. habar n-am.

8. Versul „Peste vise bruma” este, de fapt, o expresie eliptică cu sensul că de vise...
a. nu mai e interesat nimeni; b. s-a ales praful; c. au parte doar copiii; d. se ocupă doar ghicitoarele.

9. Titlul poeziei respectă sau nu spiritul simbolismului?
a. da, pentru că nu e clar la ce se referă; b. nu, pentru că nu e un simbol; c. da, pentru că e scurt; d. nu, pentru că nu-nțelege nimeni nimic.

10. Alegeți un alt titlu care l-ar putea înlocui (fără să fie la fel de bun):
a. Des; b. Plouă. c. Nimeni; d. Pustiu.

Rezolvare
1 b, d; 2 a; 3 d; 4 b, d; 5 a; 6 c; 7 a, d; 8 b; 9 a, 10 d


13 dec. 2018

Meditații vesele (sub formă de teste-grilă) la limba și literatura română, 3

Decebal pe Columna lui Traian


motto: Umorul este la fel de inefabil ca poezia. Prin urmare, unii se vor amuza, alții nu, dar există șansa să-nvețe toată lumea câte ceva.

            Prelungiri ale romantismului și ale clasicismului (altora)*

            George Coșbuc, Decebal către popor (fragment)

Viața asta-i bun pierdut
Când n-o trăiești cum ai fi vrut!
Și-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem și-al doilea rău?

Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș  îngârbovit;
Dar nu-i totuna  leu să mori
Ori câine-nlănțuit.

Cei ce se luptă murmurând,
De s-ar lupta și-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orișicare laș fugar!
Murmurul, azi și orișicând,
E plânset în zadar!

Iar a tăcea și lașii știu!
Toți morții tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd și cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit și-un chiu
Din ceruri până-n iad!

* Clasicismul este un curent european al secolului al XVII- lea, în cultura română nu există un curent cu acest nume (tema „Prelungiri ale romantismului și ale clasicismului” din programa de română este, în parte, mincinoasă).

1. Substantivul „călău” din prima strofă este sinonim cu...:
a. Gâdea; b. sângeros; c. călare; d.hârdău.

2. Decebal se adresează... :
a. vizigoților; b. cumanilor: c. tătarilor; d. dacilor.

3. „Neamul călău” despre care vorbește este al...
a. romanilor; b. dacilor; c. hunilor; d. galilor.

4. Ideea principală a versurilor Viața asta-i bun pierdut/ Când n-o trăiești cum ai fi vrut! este corect formulată în varianta:
a. Trăiești degeaba, dacă nu-ți faci de cap.
b. Viața este bună de pierdut, când nu-nțelegi că e altfel decât vrei.
c. Viața este ca orice lucru bun, se poate pierde una-două.
d. Dacă vrei să nu-ți pierzi timpul pe-aici fără niciun haz,  trebuie să trăiești.

5. O condiție importantă ca să trăiești cu adevărat este ...
a. să scapi nevătămat dintr-un război; b. să fii liber cu orice preț; c. să ai chef de râs; d. să știi să te bați.

6. Râsul care se aude până în cer și în iad este o imagine romatică a...
a. bucuriei nestăvilite; c. petrecerii bahice; c. libertății provocatoare; d. nebuniei demonice.

7. Fragmentul  „E rău destul că ne-am născut...” anticipă un celebru volum de eseuri filozofice, De l’inconvénient d’être né, care aparține lui ...:
 a. Mihai Eminescu; b. Emil Cioran; c. Ion Heliade Rădulescu; b.Arthur Schopenhauer.

8. Cu romantismul are legătură varianta...:
a. utopia trecutului eroic (cu cât mai îndepărtat, cu atât mai eroic), sentimentului tragic al existenței; b. îndemnul la luptă, disprețul pentru fricoși; c. combinația savantă a rimelor, numărul de silabe din fiecare vers; d. nimic.

9.  La întrebarea dacă merită să murim ca să fim liberi, o carte de dezvoltare personală ar răspunde că...
a. ar fi bine să ne gândim la lucruri mai plăcute, b. noi nu suntem Decebal și nici nu vom fi; c. astăzi nu mai sunt războaie; d. nu știe.

10. Numele poporului român provine din „romanus”, prin urmare suntem urmașii „neamului călău”. Ce părere aveți despre această situație?

a. Niciuna. b. Așa se-ntâmplă mereu în istorie, peștele mare îl înghite pe cel mic. c. Cred că drama originară ne marchează destinul (și în viața privată, și-n istorie); d. Romanii au lăsat urme mai multe și mai clare (de la limbă la drumuri), de ce nu ne-ar fi și botezat?! Cam nepotrivită întrebare. Mai important e că stăm prost acum și cu limba, și cu drumurile.



Rezolvare
1b, 2d, 3a, 4d, 5b, 6c, 7b, 8a, 9a (d-ul este exclus), 10d

8 dec. 2018

Meditații vesele (sub formă de teste-grilă) la limba și literatura română, 2

Peter Paul Rubens, Samson și Dalila, c. 1609




                              motto: Umorul este la fel de inefabil ca poezia. Prin urmare, unii se vor amuza, alții nu, dar există șansa să-nvețe toată lumea câte ceva.

II. Poezia eminesciană

Mihai Eminescu, Scrisoarea V  (fragment)

Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea, 
Cînd dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea 
De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, 
Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii… 
Tinere, ce plin de visuri urmărești vre o femeie, 
Pe cînd luna, scut de aur, strălucește prin alee 
Și pătează umbra verde cu misterioase dungi, 
Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi. 
Te îmbeți de feeria unui mîndru vis de vară, 
Care-n tine se petrece… Ia întreab-o bunăoară — 
O să-ți spuie de panglice, de volane și de mode, 
Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… 
Cînd cochetă de-al tău umăr ți se razimă copila, 
Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila. 

1. Povestea lui Samson apare în: a. Vechiul Testament; b. Noul Testament; c. Cartea Morților; d. Mahabharata.

2. „Muiere” (lat. „mulier”) este sinonim în context cu: a. miere; b. femeie; c. vecină; d. soacră.

3. Secvența „vre o” nu respectă DOOM 2, pentru că: a. DOOM 2 nu exista pe vremea lui Eminescu; b. pe vremea lui Eminescu nu exista niciun DOOM; c. poetul nu e atent ca noi la normele de exprimare, are limbajul lui; d. e nevoie de două silabe ca să iasă ritmul cum trebuie.

4. Cuvântul „dungi”așezat la sfârșitului versului al șaptelea ca să rimeze cu „lungi” este: a. prost ales, pentru că lumina de lună nu face dungi, ci umbre; b. bine ales, pentru că se potrivește cu ce urmează (hainele pot avea dungi); c. bine ales, pentru că rima „-ungi” se potrivește cu tema iubirii mincinoase; d. prost ales, pentru că, deși rima e sonoră, nu e silabă întreagă.

5. În comedia „Visul unei nopți de vară” de Shakespeare, zâna Titania se îndrăgostește, sub puterea unei vrăji, de un măgar (care era de fapt un actor numit Poponeț). În poezia lui Eminescu, bărbatul se îndrăgostește de: a. Dalila; b. Dalida; c. o femeie cu „mintea scurtă”; c. o croitoreasă.

6. Imaginea femeii se conturează cu ajutorul unor motive (rochie, panglici,volane, modă) care sugerează interesul pentru: a. aspectul fizic; b. poezie; c. cunoaștere; d. adevăr.

7. Motivul romantic al lunii se asociază cu: a. vraja femeii; b. fantezia bărbatului; c. frumusețea lumii; d. noaptea.

8. Versul „Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… ” definește tipul de bărbat despre care e vorba în text, caracterizat prin pasiunea pentru: a. mașini; b. sport; c. poezie; d. femei.

9. Cel mai romantic aspect al textului este: a. motivul lunii; b. metafora „scut de aur”; c. antiteza dintre femeie și bărbat; d. ruptura dintre lumea imaginată (visată) și lumea reală.

10. Este acceptabilă vizuinea misogină asupra femeii? a. Nu, deoarece încalcă drepturile omului (ale femeii); b. Da, pentru că arta nu este obligatoriu morală; c. Da, pentru că nu e a lui Eminescu, ci a eului liric.; d. Nu știu, este de discutat, e o întrebare total nepotrivită pentru un test-grilă.

11. În care dintre textele de mai jos apare aceeași viziune misogină?
a. „Ce te legeni...”; b. „Mai am un singur dor”; c. „Fiind băiet, păduri cutreieram...”; d. „Luceafărul”.

Rezolvare: 1a, 2b, 3d, 4a,b,c,d, 5c, 6a, 7b, 8c, 9d, 10d, 11d