Meditații vesele (sub formă de teste-grilă) la limba și literatura română, 2

Peter Paul Rubens, Samson și Dalila, c. 1609

                              motto: Umorul este la fel de inefabil ca poezia. Prin urmare, unii se vor amuza, alții nu, dar există șansa să-nvețe toată lumea câte ceva.

II. Poezia eminesciană

Mihai Eminescu, Scrisoarea V  (fragment)

Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea, 
Cînd dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea 
De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, 
Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii… 
Tinere, ce plin de visuri urmărești vre o femeie, 
Pe cînd luna, scut de aur, strălucește prin alee 
Și pătează umbra verde cu misterioase dungi, 
Nu uita că doamna are minte scurtă, haine lungi. 
Te îmbeți de feeria unui mîndru vis de vară, 
Care-n tine se petrece… Ia întreab-o bunăoară — 
O să-ți spuie de panglice, de volane și de mode, 
Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… 
Cînd cochetă de-al tău umăr ți se razimă copila, 
Dac-ai inimă și minte, te gîndește la Dalila. 

1. Povestea lui Samson apare în: a. Vechiul Testament; b. Noul Testament; c. Cartea Morților; d. Mahabharata.

2. „Muiere” (lat. „mulier”) este sinonim în context cu: a. miere; b. femeie; c. vecină; d. soacră.

3. Secvența „vre o” nu respectă DOOM 2, pentru că: a. DOOM 2 nu exista pe vremea lui Eminescu; b. pe vremea lui Eminescu nu exista niciun DOOM; c. poetul nu e atent ca noi la normele de exprimare, are limbajul lui; d. e nevoie de două silabe ca să iasă ritmul cum trebuie.

4. Cuvântul „dungi”așezat la sfârșitului versului al șaptelea ca să rimeze cu „lungi” este: a. prost ales, pentru că lumina de lună nu face dungi, ci umbre; b. bine ales, pentru că se potrivește cu ce urmează (hainele pot avea dungi); c. bine ales, pentru că rima „-ungi” se potrivește cu tema iubirii mincinoase; d. prost ales, pentru că, deși rima e sonoră, nu e silabă întreagă.

5. În comedia „Visul unei nopți de vară” de Shakespeare, zâna Titania se îndrăgostește, sub puterea unei vrăji, de un măgar (care era de fapt un actor numit Poponeț). În poezia lui Eminescu, bărbatul se îndrăgostește de: a. Dalila; b. Dalida; c. o femeie cu „mintea scurtă”; c. o croitoreasă.

6. Imaginea femeii se conturează cu ajutorul unor motive (rochie, panglici,volane, modă) care sugerează interesul pentru: a. aspectul fizic; b. poezie; c. cunoaștere; d. adevăr.

7. Motivul romantic al lunii se asociază cu: a. vraja femeii; b. fantezia bărbatului; c. frumusețea lumii; d. noaptea.

8. Versul „Pe cînd inima ta bate ritmul sfînt al unei ode… ” definește tipul de bărbat despre care e vorba în text, caracterizat prin pasiunea pentru: a. mașini; b. sport; c. poezie; d. femei.

9. Cel mai romantic aspect al textului este: a. motivul lunii; b. metafora „scut de aur”; c. antiteza dintre femeie și bărbat; d. ruptura dintre lumea imaginată (visată) și lumea reală.

10. Este acceptabilă vizuinea misogină asupra femeii? a. Nu, deoarece încalcă drepturile omului (ale femeii); b. Da, pentru că arta nu este obligatoriu morală; c. Da, pentru că nu e a lui Eminescu, ci a eului liric.; d. Nu știu, este de discutat, e o întrebare total nepotrivită pentru un test-grilă.

11. În care dintre textele de mai jos apare aceeași viziune misogină?

a. „Ce te legeni...”; b. „Mai am un singur dor”; c. „Fiind băiet, păduri cutreieram...”; d. „Luceafărul”.

Rezolvare: 1a, 2b, 3d, 4a,b,c,d, 5c, 6a, 7b, 8c, 9d, 10d, 11d